Mereu aproape de tine!

POLITIA STATULUI DE DREPT SAU POLITIA FANARIOTILOR

POLITIA STATULUI DE DREPT SAU POLITIA FANARIOTILOR


Acum 300 de ani, pe malul Bosforului, s-a nascut o noua specie de om si anume "fanariotul", grecul smecher si descurcaret, lacom dupa bani si putere, locuitor al cartierului Fener ( sau Fanar) din Istanbul.

In perioada de cca 100 de ani ((1714-1821), in care 11 familii de greci din Fanar au luat, pe rand, in arenda, de la otomani, cele doua principate romanesti (Tara Romaneasca si Moldova), fanariotii ne-au adus pe cap, vicii care, pana atunci, nu caracterizasera, ca fenomen, poporul roman: mita, tradarea, intriga, nepotismul, lipsa de onoare, lacomia turbata pentru pentru dobindirea de statut social si imbogatire rapida.

In scopul de a obtine un post de domnitor al Tarii Romanesti sau al Moldovei, un fanariot se inglodea in datorii, pentru a putea plati, Inaltei Porti, sume uriase, echivalentul a tone de aur. Dupa inscaunare, stiind ca domnia sa este efemera si ca va dura doar pana cand urmatorul fanariot va strange si va depune peschesul potrivit la Inalta Poarta, fanariotul proaspat uns domn, urmarea sa atinga in timp cat mai scurt, doua scopuri principale: sa-si recupereze spaga uriasa, platita pentru obtinerea tronului, si sa iasa pe profit.

Pentru ca imbogatirea sa se petreaca in mod eficient si intr-un timp cat mai scurt, domnii fanarioti si-au adus propria politie (arnauti albanezi, folositi pentru strangerea birurilor) dar si propria " echipa de management", cumpusa din neamuri, prieteni precum si din creditorii (" sponsorii") care contribuisera, anterior, la adunarea spagilor si peschesului catre Inalta Poarta, plasandu-i pe toti acestia, in pozitii de putere, in administratia tarii. Restul functiilor publice in stat, neacoperite de neamuri sau prieteni, se vindeau fara jena, celui care dadea mai mult.

De exemplu, Mihail Sutu, ultimul domn fanariot al Moldovei, a platit 3 milioane de piastri pentru a ajunge pe tronul Moldovei si si-a adus cu el, pentru a-i pune pe functii, 82 de rude si 800 de prieteni.
Ioan Gheorghe Caragea, care plătise 8.000 de pungi cu galbeni pentru ocuparea tronului Tarii Romanesti, dupa ce s-a urcat pe tron, a vândut 4.762 de titluri boierești, pentru care a obținut aproximativ 20 de milioane de piaștri.

Acum, in Romania moderna, actualul Voda nu mai este ales dupa procedurile fanariote, ci de catre popor, prin vot.

In Constitutia Romanei exista art. 16 care impune principiul egalitatii de sanse, in ceea ce priveste accesul la functia publica.

In Legea 360/2002 exista art. 18 care impune regula ocuparii unui post de conducere in politie, prin examen sau concurs, asigurand, teoretic, ocuparea functiei de conducere, in conditii de egalitate a sanselor, de catre candidatul cel mai merituos.

Cu alte cuvinte, concursul/competitia, ca modalitate de ocupare a unei functii publice, a aparut pentru a contracara accesiunea, in functii de stat, doar a celor cu sange nobil sau cu punga groasa, si pentru a se favoriza accesiunea, in functia publica, doar pe baza de merit si competenta profesionala.

Dar modul in care sunt ocupate in prezent, unele functii de politie in Politia Romana, ocolindu-se, sistematic, procedura de verificare a competentei profesionale prin intermediul unui concurs/examen, ne conduce la concluzia ca metodele fanariote de ocupare a functiilor de conducere, s-au pastrat si se aplica in continuare cu succes, pentru ocuparea functiilor de conducere in Politia Romana.

Intr-o masura semnificativa, numeroase functii de politie de conducere sunt ocupate des, de o categorie pe care am putea sa o denumim ca fiind categoria noilor fanarioti, personaje cu un traseu profesional dubios, unii, numiti pe functii in urma unor concursuri insuficient de transparente si prin aceasta neconvingatoare, iar multi multi altii, " imputerniciti" pe functii de conducere.

Intr-o perioada de trei ani (2010-2013) la Directia Generala Juridica din MAI s-au perindat nu mai putin de 10 imputerniciti ( unii fiind schimbati dupa doua 2 luni) ultimul fiind dna Vasilica Petre, o persoana cvasi-necunoscuta, pana cand nu a fost imputernicita pe functia de Director General. Ultimul concurs pentru ocuparea postului s-a organizat in 03.02.2010 iar fericitul titular a fost mazilit, dupa doar 5 luni. Daca prin comparatie, in 100 de ani de domnie fanariota, pe tronul Tarii Romanesti, s-au succedat 39 de fanarioti, in trendul actual, pe jiltul Directiei Generale Juridice din MAI, in urmatorii 100 de ani, se vor perinda cca 300 de imputerniciti neo-fanarioti.

Conform informatiilor cele mai recente ale sindicatului, 15 posturi de sefi de inspectorate judetene, sunt ocupate de imputerniciti.

La DGPMB, de la plecarea lui Guran, este un adevarat perpetuum mobile. Penultimul imputernicit, Catalin Dragota, a rezistat numai 3 luni pe functie, pana cand a fost schimbat de Inalta Poarta. Anterior lui Dragota, Cornel Ciocoiu a rezistat, imputernicit, opt luni.

Dar care este logica folosirii acestor imputerniciti ?Au legatura cu cu interesul general si cu metodele statului de drept sau au legatura cu interesele private ale unor grupuri oculte si cu metodele fanariote?

Pai sa stam stramb si sa judecam drept.

In primul rand, apare ca fiind logic ca niciunul dintre acesti imputerniciti nu este pus in functie, pentru competenta sa profesionala competenta, intrucat nu individul nu este chemat sa sustina prealabil, nici un examen/concurs. Nu este firesc ca daca s-ar urmari sa se puna in functie, cel mai destept, s-ar organiza un concurs?

In al doilea rand, apare logic ca acesti indivizi, nu sunt dati jos pentru lipsa de competenta, pentru ca aceasta nu a contat nici cand acestia au fost imputerniciti pe functie. Lipsa de competenta care, brusc, se constata, de ochii lumii, de abia atunci cand e mazilit imputernicitul, e cel mult un pretext, dovada fiind ca dupa mazilirea imputernicitului, ii urmeaza in functia proaspat eliberata, un alt imputernicit prezumat prostalau ( destept nu poate fi prezumat, ca nu a a dat concurs!) , si nu un functionar definitiv, numit pe baza de concurs.

Pai daca inlocuiesti un prostalau dovedit cu un alt potential prostalau, daca nu organizezi concursuri cu anii, pentru o anume functie ( cum e cea de Director DGPMB sau DGJ) cum sa credem noi ca traim si muncim intr-o politie a statului de drept, in care sunt favorizati cei cinstiti si merituosi si in care se urmareste realizarea interesului general?

In realitate, imputernicitii sunt dati jos cand si-au epuizat resursele, cand nu mai corespund scopului ocult pentru care au fost pusi. Sunt dati jos fie cand nu mai respecta disciplina impusa de grupul care i-a "aranjat" pe functie, fie cand apare un nou fanariot lacom de parvenire, care a plusat mai mult decat precedentul, fie in cuantumul spagii, fie cu juraminte de abisala slugarnicie.

Ambele metode fanariote de propasire in cariera, au un "strong" suport, in realitate.

Cu privire la metoda cumpararii de functii, va mai aduceti aminte ca, acum vreo trei ani, o gasca condusa de Cristian Baci ( secretarul general al MAI si nr.2 in MAI la acea vreme) si Adrian Patrascu (seful DGMRU), a fost trimisa in judecata penala, intrucat vindea, in mod sistematic, functii mari in politie, pe bani grei? Oare or inventat ei, chestia asta? De la stingerea regimului fanariot, pana la alde Baci si Patrascu nu s-o mai fi cumparat nici o functie de politie? Sa nu fi existat cerere in piata? Sa nu fi existat oare oferta de spaga? Nu cumva preluasera un sistem care functiona, de la ai mai batrani? Noi asa credem.

In ceea ce priveste capatuirea neamurilor si a prietenilor, la IPJ Ilfov, dupa plecarea, cu coada intre picioare, a cms. sef NICA Emanuel, Marian Petrache ( presedintele CJ Ilfov) a iesit la razboi public cu Radu Stroe, pe care l-a acuzat ca urmareste sa inlocuiasca "oamenii PNL", cu "oamenii PSD". Dupa aia, cand si-a adus aminte ca gura bate fundul, Petrache a dat-o la intors, ca nu din cauza asta s-ar fi nascut conflictul.
Din izbucnirea asta onesta a lui Petrache, putem intelege ca actualii imputerniciti la conducerea IPJ Ilfov, sunt "baieti de baieti", cu recomandari solide, care s-au angajat sa respecte disciplina partidului precum si sa serveasca credincios, interesele baronului local al PNL. Ca daca nu era asa, pe de o parte, Marian Petrache iar se oparea si iar facea scandal la partid. Pe de alta parte, daca la IPJ ILFOV conta competenta, se dadea examen, si nu se puneau imputerniciti pe functie. Logic, nu?

In consecinta, pana cand promovarea in functii de conducere, pe baza de concurs, nu devine regula si imputernicirea, exceptia, politia romana ramane, din punctul nostru de vedere, o politie a fanariotilor, iar politia statului de drept ramane un deziderat.

Un tanar politist care intra azi in politie, se poate ajunge rapid daca studiaza si aplica metodele de capatuire fanariote sau poate sa astepte, stoic, pana cand, vreodata, se va promova in cariera, pe baza de concursuri transparente si obiective.

Cand se va intampla asta, depinde de ministrul Radu Stroe.


Emil PASCUT
Presedinte SPR DIAMANTUL.



Comments: 0 | posted by webmaster in Misc on 06 June 2013 : 10:06 email to someone Afisare pentru Imprimare


INFORMARE

INFORMARE
cu privire la semnarea Acordului colectiv de serviciu



In data de 23 mai 2013 s-a semnat de catre Ministrul Afacerilor Interne si federatiile reprezentative la nivelul MAI, acordul colectiv de serviciu care a fost inregistrat la MAI sub nr. 6873/22.05.2003.

Precizari:
• Acordul produce efecte de la data inregistrarii la MAI (22.05.2013) si este valabil 24 luni;
• Si in noul acord, se mentine dreptul politistului care lucreaza in schimburi, la doua weekenduri libere pe luna (art.25);
• potrivit acordului, politistul are dreptul la pauza de masa de 20 minute;
• Acordul are forta juridica a oricaror alte acte normative ( ordine si instructiuni) emise de catre ministrul afacerilor interne, politistii cu functii de conducere putand fi cercetati disciplinar pentru nerespectarea drepturilor stabilite prin acord.

Acordul se gaseste in format pdf, aici.

Cu stima,

Marin
Serbanescu


Comments: 0 | posted by webmaster in Misc on 04 March 2013 : 09:24 email to someone Afisare pentru Imprimare


Informare privind semnarea Acordului Colectiv de Serviciu


INFORMARE
cu privire la semnarea Acordului colectiv de serviciu


In data de 23 mai 2013 s-a semnat de catre Ministrul Afacerilor Interne si federatiile reprezentative la nivelul MAI, acordul colectiv de serviciu care a fost inregistrat la MAI sub nr. 6873/22.05.2003.
Precizari:
• Acordul produce efecte de la data inregistrarii la MAI (22.05.2013) si este valabil 24 luni;
• Si in noul acord, se mentine dreptul politistului care lucreaza in schimburi, la doua weekenduri libere pe luna (art.25);
• potrivit acordului, politistul are dreptul la pauza de masa de 20 minute;
• Acordul are forta juridica a oricaror alte acte normative ( ordine si instructiuni) emise de catre ministrul afacerilor interne, politistii cu functii de conducere putand fi cercetati disciplinar pentru nerespectarea drepturilor stabilite prin acord.

Rezumat prevederi Acord

ART. 11
M.A.I. este obligat să asigure, în limita fondurilor aprobate prin buget, condiţii optime de muncă, atât din punct de vedere al logisticii, cât şi din punct de vedere al dotărilor şi amenajării spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea poliţiştii, precum şi a spaţiilor unde se primeşte public.
ART. 13
(1) M.A.I se obligă să asigure poliţiştilor condiţii de natură să le ocrotească sănătatea, integritatea fizică şi psihică, precum şi să aplice prevederile legale privind măsurile de prevenire a riscurilor profesionale şi protecţie a lucrătorilor la locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire a incendiilor.
ART. 16
(1) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, M.A.I. se obligă să asigure, de comun acord cu organizaţiile sindicale, următoarele cerinţe minime:
a) asigurarea condiţiilor de spaţiu în conformitate cu normele legale de sănătate publică;
b) amenajarea ergonomică a locului de muncă;
c) asigurarea condiţiilor de mediu pentru spaţiile de lucru – iluminat, microclimat, temperatură optimă în spaţiile destinate activităţii, ventilaţie, igienizare periodică;
d) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă (vestiare, grupuri sanitare, cantine, locuri special amenajate pentru fumători etc.).
ART. 17
(4) Poliţiştii care, prin fişa postului, efectuează muncă de noapte, beneficiază, în condiţiile legii, de un examen medical periodic gratuit, prin reţeaua sanitară proprie a M.A.I.
(5) Poliţistului a cărui capacitate de muncă a fost afectată prin boală profesională sau accident de muncă, i se va asigura mutarea într-o altă funcţie, corespunzătoare gradului, pregătirii profesionale şi a recomandărilor medicale din Fişa de aptitudine sau din Certificatul de decizie medicală emis de comisiile de expertiză medico-militare, după caz.
ART. 18
(1) În situaţia în care nu se poate asigura procurarea de medicamente compensate şi gratuite prin farmaciile proprii, poliţistul le poate ridica gratuit de la farmaciile aflate în relaţie contractuală cu CASAOPSNAJ, M.A.I. fiind obligat să deconteze farmacieicontribuţia personală a poliţistului, pe bază de documente justificative, în condiţiile contractului de prestări servicii încheiat în acest scop.
(2) În situaţia în care bugetul alocat pentru medicamente centrului medical, implicit farmaciilor cu care acesta are contract, este epuizat, poliţistul poate achiziţiona medicamente de la orice farmacie agreată de centrul medical din reţeaua medicală proprie, contribuţia personală a acestuia la preţul medicamentelor, stabilită conform prevederilor legale în vigoare, urmând a fi decontată de centrul medical pe bază de documente justificative (reţetă în original sau copie, chitanţă/bon fiscal şi factură, în original), în ordinea cronologică a înregistrării cererilor.
(3) În localităţile în care prin reţeaua sanitară proprie a M.A.I. nu se poate asigura asistenţă medicală de urgenţă, poliţiştii vor beneficia de aceasta prin reţeaua Ministerului Sănătăţii, decontarea medicamentelor prescrise cu această ocazie efectuându-se în condiţiile alin. (1) sau (2), după caz.
(4) În aplicarea prevederilor alin. (1) – (3) centrele medicale din reţeaua medicală proprie vor întreprinde măsurile necesare în vederea asigurării unor relaţii contractuale cu un număr cât mai mare de farmacii la nivelul ariei de competenţă.
ART. 21
(1) M.A.I. va încheia contracte de asigurare facultativă pentru mijloacele de mobilitate aeriană, navală şi terestră, din parcul propriu, în condiţiile legii.
(2) În situaţia în care a avut loc o avarie şi nu au fost încheiate asigurări facultative pentru mijloacele de mobilitate, navală şi terestră prevăzute la alin. (1), poliţiştii răspund material doar în următoarele situaţii:
a) acestea au fost folosite în scop personal;
b) acestea au fost conduse sub influenţa alcoolului sau fără a deţine permisul de conducere ori, după caz, atestatul sau brevetul prevăzut pentru categoria mijlocului respectiv ori fără a deţine atestat de conducător auto aparţinând M.A.I.;
c) poliţistul s-a abătut de la traseul de deplasare stabilit, fără motive justificate;
d) poliţistul nu a parcat autoturismul după orele de program sau după terminarea misiunii de serviciu, în locul stabilit de către conducerea unităţii;
e) alte situaţii prevăzute de lege.
ART. 22
(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, la solicitarea scrisă, poliţistul beneficiază de protecţia legii, prin serviciile de specialitate ale M.A.I.
(2) Poliţistul are dreptul la suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice pentru fapte săvârşite de acesta, în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu. În acest sens, unităţile vor solicita prevederea în buget a fondurilor necesare şi vor asigura condiţiile aplicării cadrului normativ în materie.
(3) Şefii structurilor M.A.I. au obligaţia să dispună toate măsurile necesare în vederea încheierii contractului/convenţiei cu un avocat sau mai mulţi avocaţi pentru asigurarea asistenţei juridice a poliţiştilor prevăzuţi la alin. (2), în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.
(4) M.A.I. are obligaţia să îl despăgubească pe poliţist, în condiţiile legii, în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
ART. 24
Modul de planificare a programului de lucru pe ore şi zile se stabileşte de şefii unităţilor prin dispoziţii sau regulamente interne, cu consultarea sindicatelor reprezentative şi se afişează la sediile unităţilor.
ART. 25
(2) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pentru o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
(5) Pentru personalul care efectuează activitatea în schimburi de 8 ore, programarea serviciului va urmări, ca în decursul unei luni, să se asigure cel puţin 2 repausuri săptămânale, sâmbăta şi duminica, în zile consecutive.
(6) Şeful structurii este obligat să asigure o planificare echilibrată pe ture/schimburi a tuturor salariaţilor, în cadrul aceleiaşi formaţiuni.
ART. 26
(7) Efectuarea orelor suplimentare peste limita stabilită potrivit art. 25 alin. (2) din prezentul acord este interzisă.
(8) Orele suplimentare se compensează cu timp liber corespunzător acordat în următoarele 60 de zile fără a fi afectate drepturile salariale, în condiţiile legii.
ART. 27
(1) În cursul programului de lucru poliţiştii au dreptul la pauză de masă, care nu poate fi mai mică de 20 de minute.
(2) Pauza de masă cu durata de 20 de minute se include în programul de lucru, fără să afecteze desfăşurarea normală a activităţii.
(4) Poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea 24 de ore consecutiv, beneficiază de pauze de masă totalizând cel mult o oră, inclusă în programul de lucru, fără să afecteze desfăşurarea normală a activităţii.
ART. 30
(1) Programarea de principiu a concediului de odihnă se aprobă de conducerea unităţii, avându-se în vedere opţiunile fiecărui poliţist, la sfârşitul fiecărui an, pentru anul următor.
(2) În situaţia în care ambii soţi lucrează în aceeaşi unitate, se va urmări asigurarea programării concediului de odihnă în aceeaşi perioadă.
ART. 31
În perioada concediului de odihnă, în afara programului de lucru zilnic şi în zilele libere, poliţistul are dreptul de a se deplasa liber, oriunde în ţară şi străinătate.
ART. 37
(3) Poliţistul are dreptul de a refuza în scris şi motivat executarea unor dispoziţii, primite de la şefii ierarhici superiori, dacă acestea au fost date cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor fiecărui post se face în ordinea importanţei acestora, a frecvenţei de desfăşurare şi a gradului de încărcare cu activitatea/sarcina respectivă; se interzice formula „execută şi alte sarcini”.
ART. 38
(1) Pe timpul efectuării controalelor pe linia raporturilor de serviciu, a sănătăţii şi securităţii în muncă, organizaţiile sindicale reprezentative, la solicitarea membrilor de sindicat, pot desemna un reprezentant, poliţist, care, cu acordul lui, să asiste la aceste controale, în calitate de observator.
(2) Pe perioada cât poliţistul are calitatea de observator se va abţine de la orice conduită neconformă şi nu va influenţa modul de desfăşurare a controlului. Observatorul are obligaţia să respecte regimul informaţiilor de care ia la cunoştinţă pe timpul controlului, să asigure confidenţialitatea acestora şi trebuie să deţină autorizaţie de acces corespunzătoare la documente clasificate.
(3) Prezentarea rezultatelor controalelor se va face numai în prezenţa personalului controlat şi a observatorului.
(4) Eventualele obiecţiile ale persoanelor prevăzute la alin. (3), prezentate în scris la actul de control, vor fi anexate obligatoriu la acesta.
ART. 40
(3) Evaluarea performanţelor profesionale ale poliţiştilor cu funcţii de conducere va fi obiectivă, fără tendinţe de discriminare, subapreciere sau supraapreciere, ţinându-se seama, pe lângă celelalte criterii obiective de evaluare stabilite conform normelor în vigoare, şi de sondajele de opinie interne şi externe, specificul unităţii şi efectivul de poliţişti avut la dispoziţie.
ART. 45
(1) Întâlnirile sindicale au loc, de regulă, în afara orelor de program. Prin excepţie, întâlnirile sindicale pot fi organizate şi în timpul orelor de program, fără afectarea sarcinilor de serviciu, pe baza înţelegerii dintre şeful unităţii şi organizaţia sindicală.
(2) La şedinţele organizate de conducerile unităţilor M.A.I. cu poliţiştii încadraţi în respectivele structuri, liderii organizaţiilor sindicale, cu acordul prealabil al persoanelor desemnate să conducă activităţile, pot face anumite precizări sau pot realiza informări pentru participanţi în domeniile profesionale, economice, sociale sau cultural-sportive.


Cu stima,
Marin SERBANESCU



Comments: 0 | posted by webmaster in Misc on 04 March 2013 : 09:24 email to someone Afisare pentru Imprimare


Petitie privind zilele de sarbatoare legala

Nr. 1038 din 27 martie 2013

Catre
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE
DIRECTIA GENERALA DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI


Subscrisa Sindicatul Politistilor din Romania "Diamantul", persoana juridica cu personalitate legal dobândita conform sentintei civile nr. 22(PJ)/23.11.2006 , pronuntata în dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecatoriei sectorului 5, cu sediul in Bucuresti, str. Corbita nr. 39, sector 5, cu sediul ales pentru comunicarea raspunsului dvs. in Bucuresti, strada Ienachita Vacarescu nr. 17A, sector 4, prin presedinte Emil PASCUT,

In baza Legii 544/2001,
In interesul membrilor nostri de sindicat, politisti,
Avand in vedere ca prevederile art.7 din OUG 80/2010 si-au incetat aplicabilitatea, intrucat au vizat doar anul 2012,
Avand in vedere si ca OUG 19/2012 nu a mai preluat continutul art.7 din OUG 80/2010,

Va rugam sa ne lamuriti, motivat in drept, cu privire la modul in care vor fi compensate, financiar sau cu zile libere platite, orele lucrate in urmatoarele zile (zile de sarbatoare legala, conform art.139 din Codul Muncii): 1 mai, 5 mai si 6 mai 2013.

Concret, membrii nostri de sindicat doresc sa afle:

a) care este mecanismul de calcul al orelor libere de care beneficiaza ipotetic, un politist care lucreaza 8 ore in zilele de 1, 5, 6 ale lunii mai 2013;
b) care este mecanismul de calcul al compensatiei financiare de care beneficiaza, ipotetic, un politist care lucreaza 8 ore in data de 1, 5, 6 ale lunii mai 2013.

Din punctul nostru de vedere, in lumina art. 139 - art.143 din Codul Muncii, politistul care lucreaza intr-o zi de sarbatoare legala, beneficiaza:

a) o zi libera, remuneratia normala pentru orele lucrate si, in plus, un spor de minimum 100% la salariul de baza, raportat la numarul de ore lucrate in ziua de sarbatoare;

sau

b) remuneratia normala, pentru orele lucrate, si doua zile libere.

Cu deosebita consideratie,

Emil PASCUT
presedinte SPR DIAMANTUL



Comments: 0 | posted by webmaster in Misc on 04 March 2013 : 09:24 email to someone Afisare pentru Imprimare


SPR DIAMANTUL
Nr.1149 din 22.02.2013

Catre


Ministrul Afacerilor Interne

Subscrisa Sindicatul Politistilor din Romania "Diamantul", (..) prin presedinte Emil PASCUT,

In temeiul art.1(5), art.9 si 16, 51(2) si 52 din Constitutie,
In temeiul art.7 si art. 28 din Legea 62/2011,
In temeiul art.40 alin.2 lit. c) si art. 219 din Codul Muncii,
In temeiul legii 571 din 2004,
In temeiul Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică


Va solicitam cu respect, urmatoarele:

Punctul nr.1) In principal, sa anulati OMAI 439/2008 privind asigurarea asistării poliţiştilor, la cerere, pe parcursul cercetării disciplinare, pentru nerespectarea in cursul procedurii de elaborare, a prevederilor impuse in sarcina MAI, prin Legea 52/2003. Va invederem ca, in conformitate cu art. 4 din Legea 52/2003, ministerul pe care il conduceti, este subiect de drept destinatar al legii 52/2003;

Punctul nr.2) In subsidiar, sa examinati si modificati corespunzator continutul ordinului MAI nr. 439/2008, privind asigurarea asistării poliţiştilor, la cerere, pe parcursul cercetării disciplinare, care, prin continutul actual al art.1 din ordin, incalca prevederile art.1(5) si 16 din Constitutie, art.7 si art. 28 din Legea 62/2011, art.40 alin.2 lit. c) si art. 219 din Codul Muncii, art.11, art.14, art.15 din Codul Civil, pentru a se acorda cu prevederile legale susmentionate.


Motive in sustinerea punctului nr.1)

Nerespectarea prevederilor Legii 52/2003, in cursul procedurii de elaborare a proiectului de ordin, atrage nulitatea OMAI 439/2008, intrucat prevederile Legii 52/2003 reprezinta o etapa obligatorie in procedura de elaborare a unui act normativ emis de catre Ministrul Afacerilor Interne. In baza art.4 din lege, Ministerul Afacerilor Interne era subiect direct vizat de prevederile Legii 52/2003. Nerespectarea unei norme legislative, de ordine publica, atrage intotdeauna nulitatea actului administrativ astfel emis, intrucat reprezentantii administratiei publice centrale, nu pot refuza aplicarea unei legi, fiind obligati sa o puna in executare in baza art. 1(5) si art.16 din Constitutie. Nu in ultimul rand, aratam ca, alaturi de Legea 544/2001, prevederile Legii 52 din 2003 reprezinta o transpunere, in legislatia secundara, a prevederilor art.31 din Constitutia Romaniei iar autoritatile publice au o obligatie de drept pozitiv , stabilita prin art.31 din Constitutie, sa nu faca nici o ingerinta nejustificata, in dreptul cetatenilor de acces neingradit la informatii de interes public.

Motive in sustinerea punctului 2)

Art.1 din ordin, are urmatorul continut: " Pe parcursul procedurii cercetării prealabile, precum şi în faţa consiliilor de disciplină, poliţistul are dreptul de a fi asistat, la cerere, de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de organizaţia sindicală din care face parte ori de Corpul Naţional al Poliţiştilor."

Ca prima critica de nelegalitate, va rugam sa observati ca textul art.1 limiteaza, ilegal, categoria persoanelor care pot sa asiste, un politist, in cursul cercetarii disciplinare, la categoria "politistilor".
Aceasta prevedere este in conflict cu art.219 Codul Muncii coroborate cu prevederile art. 7, art.28 din Legea 62/2011, care interpretate sistemic, conduc la concluzia ca, in cadrul conflictelor de munca, individuale sau colective, sindicatele isi reprezinta si apara, membrii de sindicat, prin aparatori proprii sau alesi.

In mod intentionat, legiuitorul a folosit, in textul art. 28, termenul "aparator", care are cel mai larg sens posibil, pentru a lasa o cat mai larga marja de apreciere si decizie, organizatiilor sindicale, asupra persoanei care va fi desemnata ca aparator al membrului de sindicat, tinandu-se cont ca, esential, organizatiile sindicale sunt structuri asociative nonprofit , care isi desfasoara activitatea bazandu-se si pe munca voluntara a unor membri de sindicat.

Mai mult, expresia de " aparatori" utilizata de art. 28 din Legea 62/2011, nu este in nici un caza o notiune exotica, care sa fi fost eventual, proaspat introdusa prin lege si inca neclarificata ca si intindere a intelesului. Codul de Procedura Civila foloseste de asemenea, conceptul larg de "aparator" si nu limiteaza sub nici o forma, sfera intelesului acestuia, doar la aparatorii cu titlu profesional, avocati si consilieri juridici. Orice persoana fizica, poate presta intr-un proces civil, in prima instanta si in apel, ca "aparator" al unei parti. Art. 83. (1) Cod Procedura Civila, prevede in acest sens, citam: "In faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar."

Din punctul nostru de vedere, expresia "aparatori proprii" folosita in textul art. 28, poate semnifica atat " reprezentantul legal al sindicatului" cat si "consilierul juridic" al sindicatului, angajat in baza unui contract de munca. Expresia " aparatori alesi" este de o generalitate maxima, cuprinzand, fara a se limita la:

1) aparatori liber profesionisti, din categoria celor care presteaza acest serviciu contra cost, respectiv "avocati";
2) categoria aparatorilor voluntari, neremunerati, care poate cuprinde:

2.a) alti membri ai sindicatului, membri ordinari sau lideri de sindicat, care nu au calitatea speciala de "reprezentant legal" al sindicatului. Este important sa precizam, la acest punct, ca, avand in vedere ca personalul MAI, este compus din politisti, functionari publici si personal contractual, cadre militare, intr-un sindicat constituit la nivelul MAI si al unitatilor subordonate, se pot regasi la un moment dat, ca membri, atat "politisti"dar si "functionari publici "sau "personal civil contractual". Cu acordul lor si al politistului cercetat disciplinar, oricare dintre acestia poate fi desemnat de catre sindicat, ca "aparator ales", al politistului cercetat disciplinar;
2.b) personalul sindicatului care presteaza munca voluntara, in serviciul sindicatului, pe baza de conventie de voluntariat. Consideram ca aproape toate sindicatele din MAI, beneficiaza, in prezent, de serviciile voluntare ale unor politisti pensionati si nu exista nici o interdictie legala si nici o ratiune ca sindicatul sa nu poate desemna ca "aparator ales" al membrului de sindicat, un politist pensionar, colaborator voluntar al sindicatului.

Tot din textul art. 1 din ordinul de ministru, observam, cu ingrijorare, o inabilitate sau un refuz constient al autorilor proiectului de ordin de a retine independenta totala a organizatiilor sindicale, de persoana juridica MAI sau de unitatile de politie subordonate, in sensul ca "aparatorul" desemnat de catre organizatia sindicala, pentru un membru de sindicat, politist aflat intr-un raport conflictual disciplinar, cu unitatea in care este incadrat, participa la cercetarea disciplinara a acestuia, in baza calitatii de "aparator" ce i-a fost conferita, prin puterea presedintelui sindicatului, in baza art.28 din Legea 62/2011, si exercita atributiile conferite de art.219 Codul Muncii si art.28 din Legea 62/2011.

Deci "aparatorul" desemnat de sindicat, nu actioneaza, in considerarea calitatii de "politist" si in baza art.1 din ordinul ministrului nr.439/2008, intrucat insarcinarea sa este primita de la sindicat, iar atributiile sale se exercita in baza art.219 CM si art.28 din Legea 62/2011.

Ca o a doua critica de nelegalitate, observam ca textul art.1 din Ordinul 439/2008, face referire la dreptul politistului "de a fi asistat", la cerere, de un alt poliţist, (...) desemnat de organizaţia sindicală din care face parte, rezultand, per a contrario, ca politistul desemnat de organizatia sindicala nu poate sa-l si "reprezinte", in cursul cercetarii disciplinare, pe membrul de sindicat cercetat disciplinar.

Cu privire la acest aspect, observam ca, in mod regretabil, din incompetenta profesionala sau din rea credinta, functionarii care au intocmit si cei care au avizat " pentru legalitate", proiectul au facut o confuzie grava intre " asistare" si "reprezentare". "Asistarea" si "reprezentarea" sunt doua forme de realizare ale dreptului la aparare care insa nu sunt sinonime, in limbajul juridic. Atat legea 51/1995 cat si Codul de Procedura Civila, folosesc distinct, in cadrul unor enumerari, cei doi termeni, fara a le da un inteles comun.

Stabilind ca politistul are limitativ doar dreptul "de a fi asistat", emitentul OMAI 439/2008, a ingradit abuziv, fara drept, campul de aplicare al art.219 din Codul Muncii coroborat cu art. 28 din Legea 62/2011, din continutul carora rezulta ca angajatul politist are dreptul de a fi "reprezentat" de sindicat, care in apararea membrului de sindicat, poate intreprinde orice actiune, si nu doar actiunea unica si minora de a "asista" la cercetarea disciplinara.

In incheiere, domnule ministru, va facem cunoscuta opinia noastra ca acest ordin, prin continutul sau nelegal, reprezinta, din punctul nostru de vedere, inca una dintre chestiunile care pun, sub semnul intrebarii, performanta profesionala a personalului Directiei Generale Juridice din Aparatul Central.
Activitatea acestei Directii nu ofera, nici institutiei pe care o conduceti si nici personalului angajat in acest minister, nici o garantie de profesionalism, atata timp cat, din anul 2010 si pana in prezent, postul de Director General al DGJ, este ocupat de imputerniciti numiti si schimbati din functie ca ciorapii, netransparent, pe criterii obscure care nu au nici o legatura cu competenta profesionala. Va reamintim ca metoda utilizata, ca regula, in administratia publica, pentru alegerea unui conducatorului unui compartiment de institutie, este "concursul" si nu "experimentul" sau recomandarile politice, asa cum se desfasoara cariera profesionala in MAI, in special privind accesul in functiile de conducere importante.

Consideram ca nu aveti dreptul sa prelungiti acest "experiment" la Directia Generala Juridica, intrucat, starea de ordine din minister si din unitatile subordonate, calitatea actelor normative prin care organizati executarea legii, in domeniul dvs. de competenta, depinde esential de calitatea celor care va elaboreaza proiectele de acte normative si a conducatorului acestora.

Desfasurarea unui concurs obiectiv, transparent, pentru postul de Director General al Directiei Juridice, va oferi atat domniei voastre cat si personalului MAI, macar o prezumtie de "competenta" a conducatorului DGJ, intrucat potrivit art.18 din Legea 360/2002, doar "concursul" este unitatea de masura a valorii profesionale.

In incheiere, speram ca veti lua in considerare, cu obiectivitate, cele de mai sus.

Cu stima,
Emil PASCUT
Presedinte SPR DIAMANTUL





Comments: 0 | posted by webmaster in Misc on 22 February 2013 : 09:55 email to someone Afisare pentru Imprimare


solicitare de cercetare disciplinara a sefului de birou OP din cadrul sectiei 25 politie

Nr. 1630/18.02.2013

Catre
Ministerul Afacerilor Interne,
Inspectoratul General al Politiei Romane
Directia Generala de Politie a Muncipiului Bucuresti




Subscrisa Sindicatul Politistilor din Romania "Diamantul", (...) prin presedinte Emil PASCUT,

In interesul membrilor nostri de sindicat din cadrul sectiei 25 Politie si in aplicarea principiilor prevazute la art.4 din Legea 571/2004, va solicitam sa cercetati disciplinar pe dl. Percea Stefan, subcomisar de politie, seful biroului ordine publica din cadrul sectiei 25 Politie, sector 6, pentru incalcarea repetata a dreptului la repaus saptamanal al agentilor de ordine publica din cadrul biroului pe care respectivul il conduce, asa cum a fost negociat prin Acordul juridic incheiat intre MAI si organizatiile sindicale (inclusiv SPR DIAMANTUL) si inregistrat la MAI sub nr. 4257/6/12.03.2012.

Va reamintim ca, in conformitate cu prevederile art. 25 (5) din Acord, citam:

"(5) Pentru personalul care efectueaza activitatea in schimburi de 8 ore, programarea serviciului va urmari , ca in decursul unei luni, sa se asigure cel putin 2 repausuri saptamanale, sambata si duminica, in zile consecutive".

Consideram ca atitudinea acestui ofiter, de dispret la adresa unui act juridic semnat de catre ministrul sau, este inacceptabila, aducand un mare prejudiciu de imagine atat institutiei ministrului cat si DGPMB.

Deasemenea consideram ca prin conduita sa iresponsabila, ofiterul in cauza a incalcat dreptul la demnitate al subordonatilor sai.

Nu in ultimul rand, va invederam ca ofiterul Percea Stefan a fost cercetat disciplinar in numeroase randuri, fiind un personaj cu vechime in abateri disciplinare.

Este de notorietate ca acest individ a fost cercetat disciplinar si sanctionat pentru ca, fiind sef de birou la sectia 22 politie, ar fi chemat un echipaj de politie sa fure mireasa, la o nunta unde era invitat.

Din pacate acest individ a beneficiat de fiecare data, de sanctiuni extrem de blande din partea DGPMB, ceea ce i-a creat respectivului convingerea ca poate face orice doreste.

In subsidiar, pe langa solicitarea cercetarii disciplinare a acestui ofiter, va rugam sa luati masuri urgente pentru ca acordarea repausului saptamanal, sa se desfasoare in conformitate cu prevederile art.25 din Acord.

Cu stima,
Emil PASCUT
Presedinte SPR DIAMANTUL

Comments: 0 | posted by webmaster in Misc on 18 February 2013 : 14:49 email to someone Afisare pentru Imprimare


Dute la Pagina   <<        >>  
 
Site optimizat pentru Mozilla Firefox .
Contact
office@sprdiamantul.ro & webmaster@sprdiamantul.ro
Aceste informatii nu pot fi reproduse, republicate sau copiate pe alte pagini sau site-uri.
Copyright 2007 © SPR DIAMANTUL toate drepturile rezervate .